Acasă la Gino Manzotti  


S-a născut la Arad, are 36 de ani şi este liderul trupei DJ Project. Gino Manzotti, pe numele lui adevărat, Handke Giuseppe, a plecat în 1990 în Germania cu gândul să-şi ia o maşină. Cu tatăl italian şi mama nemţoaică, Gino a rămas câţiva ani acolo şi a revenit la sfârşitul anilor ‘90 în Timişoara, ca rezident al Discoland-ului. După un timp, l-a cunoscut pe viitorul lui coleg de trupă DJ Maxx – rezident în discoteca concurentă, Park Place - şi aşa s-au pus bazele trupei DJ Project.
Apartamentul liderului de la DJ Project este unul cât se poate de modernw. Masa de lucru – o clapă - tronează încă la intrare. Bucătăria pare neatinsă, semn că nu e foarte des folosită. Un dormitor meseriaş, o baie asemenea şi un living impresionant completează tabloul. Deşi este mai tot timpul pe drumuri, Handke Giuseppe îşi doreşte în scurt timp să-şi facă o căsuţă a lui. Ş-asta se va întâmpla peste nu mult timp, am primit asigurări.
- Ai fost mult timp plecat. Acum te-ai mutat la Timişoara….
- De mult m-am mutat la Timişoara. Am plecat demult de tot din Germania. Acum un an de zile mi-am făcut un apartament într-o vilă şi pe viitor vreau să-mi fac o casă aici. Deocamdată nu s-a meritat să fac, dar pe viitor.....
- Cum arată o zi obişnuită din viaţa ta, când nu eşti pe drumuri?
- Păi, vila în care am apartamentul e neterminată. Deci în cazul în care nu mă trezesc muncitorii, o fac câinii sau vecinii care-şi fac şi ei casă. Oricum, până la ora 11 mă trezesc. Primul lucru pe care îl fac este să mănânc fulgi cu lapte. Nu am nici o marcă preferată de fulgi. Mai apoi îmi fac duş şi îmi deschid telefoanele pe care le închid pe perioada nopţii. Nu se întâmplă prea des să stau acasă, acum am o perioadă în care sunt vreo trei zile pe săptămână acasă. Dar vara ne mutăm cu trupa pentru şase şapte săptămâni la mare din cauza concertelor, iar când încep balurile iar avem foarte foarte multe cântări.
- Practici ceva sport? Ce-ţi place?
- Îmi place să merg la sală, să fac fitness, dar just for fun. Îmi place să alerg puţin să se vadă nişte forme. Din păcate nu prea mă pot ţine, fiindcă atunci când îmi intru în ritm părăsesc oraşul. M-aş ţine serios dacă timpul mi-ar permite. Am mai practicat judo, am făcut performanţă la cluburile Rapid şi Gloria din Arad. Am făcut şi câteva zile fotbal. Credeam că intri pe teren şi joci. Asta până când antrenorul ne-a pus să facem 20 de ture de teren. La a treia tură am sărit gardul şi am fugit acasă....
- Te consideri neamţ?
- Niciodată nu m-am considerat german, tatăl meu e italian sută la sută. Oricum nu mă consider nici italian, ci român. Am plecat în Germania să-mi iau o maşină, am prins un job foarte bun acolo. Oricum, acolo, am primit un premiu în 1997 care contează mai mult decât toate premiile din România...
- Crezi că te-a ajutat faptul că ai stat câţiva ani în Germania?
- Chiar foarte mult. Pe oricine ajută să trăiască ani de zile într-o ţară civilizată, mai mult decât cinci ani de facultate.
- Spune-ne câte ceva despre viaţa ta personală....
- Acum câteva săptămâni am terminat o relaţie de cinci ani de zile. A fost nepotrivire. Ce altceva ai mai vrea să ştii?
- Probabil că acest răspuns este unul elegant pentru a agăţa gagici…
- Pe bune...
- E mai uşor să intri în vorbă cu fete având statutul de „sunt din formaţia DJ Project“?
- (Râde)… Fac asta de când lumea, dar nu mai am chef. Nu mă mai uit. Gândeşte-te, după un traseu de sute de kilometri – facem uneori şi 15 ore pe drum cu maşina - nu ai chef de aşa ceva. Oricum niciodată n-am avut relaţii cu fane şi minore. Nu ne mai arde. Pur şi simplu nu mai ai chef de.... Faci concertu’, eşti terminat, transpirat, te retragi în cameră şi nu mai ai chef de nimic....
- Deci statutul tău impune multe sacrificii, dar şi plăceri.....
- Normal că pierzi o sumedenie de lucruri. Dar câştigi ceea ce alţii şi-ar dori să aibe: bani, să cunoşti lume nouă.
- Cât crezi că vei mai rezista în branşă?
- Unii rezistă cât îi lasă organismul. Unii o fac un an, alţii doi.  Fiecare trupă are suişuri şi coborâşuri. La DJ Project n-au existat coborâşuri. Nu ştiu, nu m-am gândit la asta....
- Aţi cântat pentru Poli, ştiu că sunteţi microbişti înflăcăraţi...
- Suntem fani Poli, dar nu mai avem timp nici de fotbal. Suntem toată ziua pe drumurile astea mizere. Îţi zic eu, avem cele mai împuţite drumuri din toată Europa şi, crede-mă, am avut ocazia să vizitez multe ţări.
-Aţi avut vreun accident?

- Nu, din fericire nu. Dar când stai opt ore pe o bucată de trei patru sute de kilometri şi la fiecare pas există mari posibilităţi să fii agăţat de vreunul, e nasol....
- Ştiu că eşti un mare iubitor de animale. Pisici şi câini, dacă nu mă înşel....
- Da, sunt un iubitor al pisicilor. Ajut foarte mult şi câinii maidanezi. Oricum în maşină am o pungă mare cu mâncare pentru ei. Când ne oprim în parcări sau la benzinării şi vedem câini vagabonzi sau fără un picior de exemplu, le dau de mâncare. Am şi câini daţi pe la case, doar ca să-i ţină. Le plătim noi tot, eu cu Maxx şi Elena, colegii mei de trupă.  Acasă am acum doi câini. În casă nu am animale, fiindcă sunt mult plecat pe drumuri. Dar la părinţii mei în Germania, am două pisici...

- Când apare noul disc DJ Project?
- Vom compune un album cu mai mulţi colaboratori. David Dj, DJ Sava, Gabriel Huidan, Konekt – R şi unul din cei mai cunoscuţi orchestratori din Europa la ora actuală, Thomas Gold.  Sub titulatura DJ Project and friends  albumul se va numi In the club şi va apărea în luna noiembrie. Primu clip va costa peste 20000 de euro şi se va filma la Bucureşti.